Information and Communication Sciences Research

ISSN (online) 2668-2753
ISSN-L 2668-1544

Biblioteci și educație media

Rolul bibliotecilor în lupta împotriva știrilor false și discursului caracterizat de ură este discutat în acest articol. Știrile false poate fi înțelese ca dezinformare. Pe de altă parte, mass-media falsă care publică știri false nu este un fenomen nou și are o istorie lungă.

Unul dintre obiectivele principale ale bibliotecilor publice este promovarea unui sentiment de comunitate, pluralism și diversitate culturală. Rolul bibliotecilor în susținerea instruirii în domeniul mass-mediei și în informare este important. În viitor, accentul ar trebui să fie acordat cartografierii și dezvoltării abilităților de instruire în domeniul media și în informare ale bibliotecarilor și utilizatorilor din bibliotecile publice. Diseminarea informațiilor distorsionate în mod deliberat nu este sarcina bibliotecii.
Cuvinte cheie: instruire în informare discurs caracterizat de ură media falsă educație media biblioteci

Cercetări privind bibliotecile și utilizatorii de informații

Mediul informațional din ce în ce mai complex și necesitatea unei bune organizări procesuale, determină bibliotecile să analizeze și să înțeleagă mai bine practicile se informare ale utilizatorilor și relevanța serviciilor de biliotecă în această eră digitală. Acest studiu adoptă o abordare etnografică, prin combinarea observațiilor la fața locului cu interviuri și chestionare, avand drept obiectiv analiza percepțiilor utilizatorilor în raport cu biblioteca, experiențele și practicile lor de informare, cu scopul de a propune o serie de măsuri pentru optimizarea serviciilor de bibliotecă și oferirea unor soluții practice la aceste nevoi de informare. Rezultatele relevă că biblioteca de cercetare trebuie să își adapteze în mod constant serviciile și să redefinească sarcinile bibliotecarului, în acord cu schimbările din comportamentul de informare al utilizatorilor și cu evoluțiile tehnologiilor de comunicare științifică. Pentru a rămâne competitiv și relevant, bibliotecarul trebuie să dovedească abilitățile unui consultant în documentare, dispus oricând să ofere suportul adecvat comunitații deservite, indiferent de tipul de informare solicitat, atât în spațiul fizic al bibliotecii cât și în mediul ei digital.
Cuvinte cheie: calitatea serviciilor biblioteca de cercetare utilizatori practici de informare
Studiile timpurii privind utilizatorii bibliotecii au fost axate pe identificarea modelelor generale de căutare și regăsire a informațiilor. De-a lungul anilor, studiile s-au focalizat asupra măsurării gradului de satisfacție cu serviciile bibliotecii. Prezentul studiu ține cont de ambele abordări și investighează aspecte legate de motivele frecventării bibliotecii. În februarie 2018, în incinta Bibliotecii Centrale Universitare "Carol I" din București, am realizat 13 interviuri semistructurate cu noii utilizatori ai bibliotecii. Constatările noastre principale sunt următoarele: motivul principal pentru a veni la bibliotecă este studierea sau scrierea unei lucrări, utilizatorii au o reprezentare destul de stereotipică a bibliotecii, iar utilizatorii consideră biblioteca drept un loc în care ar putea interacționa cu alți studenți.
Cuvinte cheie: utilizatorii bibliotecii interviuri motivațiile utilizatorilor cercetare calitativă

Utilizarea noilor tehnologii în biblioteci și arhive și în procesul educațional

Bibliotecile româneşti sunt instituţii puternic ancorate în mediul social, prin care işi duc la îndeplinire rolul de pol cultural şi educaţional al comunităţii. Orice modificare la nivel social afectează mai mult sau mai puţin mecanismele interne ale organizaţiei. Modificările legislaţiei internaţionale cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal au efecte inclusiv asupra acestor structuri informaţionale. Din această perspectivă, ne-am propus să analizăm, în cadru general, principalele zone de influenţă pe care legislaţia cu privire la viaţa privată şi maniera de gestionare a datelor personale le au asupra bibliotecii. Astfel, am investigat relaţia bibliotecă-utilizator, bibliotecă-angajat, cât şi câteva din problemele legate de etica informaţiei. Evident că, privite la scară naţională, toate aceste idei vor avea un tratament specific după disecarea pe componente unitare a intersecţiei legislaţiei cu câmpurile de activitate practică cu date. Considerăm că abordările legate de confluenţa prelucrării datelor cu caracter personal cu etica informaţiei şi principalele proceduri practice care vor fi implementate în România au nu numai o justificare teoretică cât mai ales, reprezintă o nevoie de a lucra în acord cu legilaţia.
Cuvinte cheie: date cu caracter personal; sisteme integrate; biblioteci; ofiţer de protecţia datelor

Arhivele și noile tehnologii

Ioana Vasiloiu, Nina Vârgolici

Articolul prezintă maniera inedită prin care arhiva digitală și tradițională a unui muzeu unic în Europa, este valorificată în cadrul Expoziției Permanente.

Arhiva literară, parte a memoriei culturală a poporului român, este expusă prin metode și tehnici tradiționale, dar și prin metode moderne, digitale, interactive care transformă spațiul muzeal într-un loc extrem de viu, de atrăgător pentru vizitatorul de aici sau din orice colț al lumii.

Manuscrisele, cărțile, obiectele, fotografiile marilor scriitori, parte a Patrimoniului Național Mobil sunt reinterpretate într-un context unic, într-un climat favorabil incitării la lectură, la meditație asupra valorilor trecutului, la relaxare.
Cuvinte cheie: expoziție arhivă literară arhivă digitală arhivă tradițională memorie
În ultimii ani, multe instituţii și asociaţii de pretutindeni din lume au construit colecţii digitale aferente tematicii Primului Război Mondial, printre acestea remarcându-se ȋn mod deosebit arhiva Europeana 1914-1918 drept una dintre cele mai mari din lume.

Lucrarea descrie povestea croatului Pasko Rogulj și a românului Dumitru Nistor, amândoi marinari pe vasul de război Kaiserin Elisabeth ȋn Primul Război Mondial – o ȋntâlnire ȋn mediul digital după 100 ani posibilă datorita arhivei Europeana1914-1918. Lucrarea evidenţiază totodată importanţa activităţii de “storytelling” și a implicării active a comunităţii pentru instituţiile de tip GLAM ȋn vremurile noastre.
Cuvinte cheie: arhive digitale Primul Război Mondial istorie locală și de familie (digital)storytelling
Prezentul articol analizează metodologia de documentare ca parte a procesului de predare/învățare în cadrul Universității din București la facultățile fără profil filologic trecând în revistă mijloacele de documentare și cercetare a informației, iar partea a doua a articolului se axează pe procesul de predare/învățare cu scopul de a ajuta studenții să asimileze vocabularul specializat.
Cuvinte cheie: documentare bibliotecă ESP tehnologie pentru predare

Istoria prin colecții vechi de documente

Acest articol prezintă istoria remarcabilă a manuscriselor foarte vechi din Timbuktu, găsite în arhivele instituțiilor oficiale, precum și în colecții private. Depăşind miturile unei Africi dominate de oralitate, lucrarea încearcă să dezvăluie activitatea academică înfloritoare și importanța bibliofilă a orașului Timbuktu, inima istoriei intelectuale a Africii de Vest. Este evidenţiat îndeosebi rolul fundamental pe care mulți bibliotecari și conservatori curajoși l-au avut în atitudinea lor îndrăzneață față de războinicii jihadişti. În 2013, evacuarea plină de pericole a cărților a fost esențială pentru salvarea patrimoniului lor cultural prețios.
Cuvinte cheie: bibliotecar bibliotecă manuscrise documente colecţie arhive Africa de Est
Revista Logios o Ermis, apărută în anul 1811 la Viena, a reprezentat un pas important în confruntările ideologice ale iluminiștilor greci, privind evoluția limbii și a educației în Grecia. Revista a fost sprijinită moral și financiar de către Societatea Literară Greco-Dacică din București, societate care a activat între anii 1810-1812 și din rândurile căreia au făcut partre mari intelectuali români și greci.

Până la Războiul de Independență grec, revista a funcționat ca o redută a luptei grupării liberale a iluminismului grec, condusă de Adamantios Korais, adept al purificării limbii greacă și al non-interferenței clerului în problemele educației.

Majoritatea numerelor revistei se axează pe dezbaterile dintre doi conducători a două grupări cu vederi diferite ale iluminismului grec, Panagiotis Kodrikas și Adamantios Korais.
Cuvinte cheie: Iluminism Societatea Literară Greco-Dacică. București Panagiotis Kodrikas Secolul al 19-lea Καθαρεύουσα – Limba neoelenă Colecții de periodice

Pagina generata in 0.001 secunde.