Acest articol examinează natura conceptelor de informație disnormativă și informație normativă.

Informația poate fi percepută și în raport cu acuratețea, valorile, normele și atitudinile care există în societate. Nu toate acțiunile noastre respectă normele și valorile acceptate de societate, iar unele informații pot fi contra valorilor și normelor noastre sau chiar împotriva legislației. Aceste informații sunt definite aici ca informații disnormative.

Informațiile disnormative sunt opuse informațiilor normative care susțin valorile, normele și legislația societății noastre date de autorități, oameni de știință etc. Informațiile disnormative sunt adesea distribuite prin intermediul Internetului și mai ales în cadrul forumurilor de discuții și a altor servicii media de socializare. Promovează contracultura, se bazează pe experiență, opinii și pseudosciență, nu pe rezultate științifice și nu susțin convențiile general acceptate ale societății noastre.

Cuvinte cheie: informații disnormative informație cunoaștere căutarea informațiilor

În ultimele decenii, o interesantă linie de cercetare privind evaluarea calității bibliotecii, relevanța bibliotecii și impactul bibliotecii a fost dezvoltată în științele informării și documentării în studii internaționale, cu scopul de a optimiza calitatea serviciilor de bibliotecă și cu scopul unor posibilele implicații benefice în strategia și cultura organizațională a bibliotecilor.

Obiectivul principal al acestui studiu este de a determina modul în care cercetătorii români percep importanța bibliotecii în viața lor academică și modul în care acestea participă la rezultatele și vizibilitatea internațională a cercetătorilor.

Un studiu de caz a implicat o abordare calitativă, prin metoda analizei de conținut a unei serii de răspunsuri obținute prin intermediul a douăzeci de chestionare completate și șase interviuri semi-structurate, înregistrate cu cercetători din domeniile: matematică, cercetare chimico-farmaceutică, ecologie industrială și chimie organică.

Concluziile sudiului relevă faptul că, pentru a oferi servicii de înaltă calitate, bibliotecile de cercetare românești trebuie să fie mai bine pregătite în a răspunde diferitelor solicitări ale utilizatorilor lor și, de asemenea, trebuie să adopte tehnici și modele adecvate în sprijinirea cercetării științifice, precum și a educației formale, informale și profesionale ale cercetătorilor, profesorilor, doctoranizlor.

Cuvinte cheie: relevanța bibliotecii evaluarea calității bibliotecii impactul bibliotecii bibliotecile de cercetare din România vizibilitatea cercetătorilor

În cadrul acestei lucrări, ne propunem să explorăm pe scurt modurile în care este utilizat Internetul în mănăstiri – atât în România, cât și în jurul lumii, și care este impactul utilizării acestuia asupra mănăstirii. Una din caracteristicile mănăstirii este izolarea față de lume, care este pusă sub semnul întrebării prin utilizarea, în anumite cazuri, intensă a rețelelor de socializare, dar și a Internetului în general. Prin urmare, ne propunem să aflăm în ce măsură utilizarea Internetului schimbă conceptul de mănăstire în perioada contemporană.

Cuvinte cheie: mănăstire internet online comunitate

Limba este principalul și cel mai eficient vehicul de comunicare între oameni, un instrument prin care aceștia își fixează ideile și le exprimă aproapelui lor. De modul în care reușește să-și ridice o fundație bazată pe regulile limbii in care s-a născut, cu cât aceasta este mai durabilă, depinde și gradul în care mesajul său au fost receptat și înțeles. Acest fapt este imperios necesar în societatea contemporană, aflată în permanentă primenire, ultra-modernă, în care explozia fără precedent a mijloacelor de comunicare, în special virtuală, impune cunoașterea, pe lângă limba maternă și a altor limbi, cu precădere a limbii engleze. Nu trebuie uitată și libera circulație, în special a indivizilor în căutarea unui loc de muncă sau pentru completarea studiilor. Bibliotecile universitare se confruntă cu un mare exod al tinerilor studenți străini, de aceea este important ca orice bibliotecar din toate compartimentele bibliotecii să posede un minimum de cunoștințe de limbi străine, in special de engleza. Iar acest lucru trebuie realizat prin cursuri de inițiere, dar este important ca programele de învățământ să cuprindă astfel de cursuri de limbi străine, cu statut obligatoriu, atât cu caracter general, precum și cu limbaj specific. Nu mai puțin important este rolul cunoașterii limbilor străine în alte servicii de bibliotecă, altele decât comunicarea si referintele, cu precădere în activitatea de cercetare, unde bibliotecarul are datoria de a studia diferite texte pentru perfectionare.

Articolul de față își propune, deci, să argumenteze importanța cunoașterii limbilor străine, în special a limbii engleze în efortul ridicării și menținerii la un standard înalt a serviciilor de bibliotecă.

Cuvinte cheie: biblioteci universitare limbaj plurilingvism servicii de bibliotecă comunicare servicii de traducere învățarea limbilor străine

Învățământul superior din România are o tradiție îndelungată în a servi viața academică, culturală și științifică importantă, dar se știe puțin despre transferul de informații pe canalele informale de comunicare care are loc în cadrul instituțiilor sale. Articolul își propune să arate importanța informațiilor transmise prin canale informale în instituțiile de învățământ superior din România și să prezinte aspecte ale comunicării informale. Articolul abordează, de asemenea, aspecte precum ce este comunicarea informală într-o instituție de învățământ superior și de ce este utilizat acest tip de informații între membrii comunității unei instituții de învățământ superior. Scopul principal al articolului este analizarea canalelor de comunicare informală din mediul universitar și impactul acestora asupra comunicării oficiale, respectiv asupra performanțelor instituționale generale.

Cuvinte cheie: comunicare informală informație canale informale de comunicare învățământ superior